OSB material de constructie

Descriere material si procesul de productie

OSB (Oriented strand board) este alcatuit din aschii de lemn, asezate pe mai multe straturi, trei sau cinci, fiecare strat asezat cu aschiile perpendicular pe celalalt. Aschiile sunt impregnate cu adeziv si presate la cald. Aschiile din componenta acestui material provin in cea mai mare parte de la busteni de molid si pin, care trec prin numeroase etape in procesul de productie, printre care:

  • decojirea si spalarea bustenilor;
  • obtinerea aschiilor de lemn cu utilaje specializate;
  • uscarea aschiilor la un procent de 2-3% umdiitate;
  • sortarea in functie de dimensiunile aschiilor;
  • amestecarea aschiilor de lemn si stropirea cu o rasina sintetica;
  • asezarea in straturi, de obicei 3/5, perpendiculare una pe cealalta;
  • presarea la cald, racirea si taierea la dimensiuni a placilor;

Acest sistem de alcatuire,in straturi perpendiculare, reprezinta unul dintre avantajele placilor cu aschii de lemn. Lemnul are rezistenta mare in lungul fibrei, ori tocmai aceasta orientare pe mai multe directii ale aschiilor de lemn, creeaza o rezistenta sporita materialului pe toate directiile.

Clasificare OSB

Acest material are aplicatii multiple, insa el este evaluat ca si caracteristici pentru trei utilizari principale: substructura pentru pardoseala, element de inchidere a peretilor exteriori si a acoperisurilor.

In functie de carateristicile fizice si de cele de rezistenta acesta de clasifica in :

  • OSB1-  Placi neportante pentru utilizare in mediul uscat;
  • OSB 2- Placi portante pentru utilizare in mediu uscat;
  • OSB 3- Placi portante pentru utilizare in mediu umed;
  • OSB 4- Placi cu rezistenta mare pentru utilizare in mediu umed;

Avantajele placilor OSB

Principalele avantaje ale acestui material sunt rezistentele mecanice mari si  stabilitatea dimensionala, ceea ce ii permite utilizarea ca element structural ,pentru pardoseli, pereti si acoperis. Indeplineste de asemenea si functia de bariera de vapori si asigura o buna etansare la aer.

Are rezistente diferite la indoire si rigiditate pe cele doua directii ale sale. Aceste rezistente sunt de 2-2.5 ori mai mari pe lungimea placilor, decat pe latime. Este un aspect important de care trebuie tinut seama, atat in proiectarea, cat si in executia lucrarilor cu OSB.

Diferente intre OSB2,OSB3,OSB4

In cele de mai jos prezentam parametrii caracteristicilor esentiale ale celor trei tipuri de OSB.

Caracteristica Tip OSB Grosime placa
>6-10 >10 – <18 18-25 >25 -32 >32-40
Rezistenta la incovoiere
(N/mm2)		 2 ≥22 ≥20 ≥18
3 ≥22 ≥20 ≥18 ≥16 ≥14
4 ≥30 ≥33 ≥31 ≥29 ≥25
Modul de elasticitate-axa principala
(N/mm2)		 2 ≥3500 ≥3500 ≥3500
3
4
Modificarea grosimii
%		 2 ≤ 20
3 ≤ 15
4 ≤ 12 ≤ 10 ≤ 10 ≤ 10 ≤ 10
Conductivitate termic
W/mK		 2 0,13
3 0,13
4 0,13
Permeabilitatea vaporilor
de apa (µ uscat/umed)		 2 100
3 200/150
4 200/150 200/200 200/200 200/200 200/200
Aplicabilitate pentru perete
grosime (mm)		 2 ≥ 12
3 ≥ 9
4 ≥ 9
Aplicabilitate pentru podea
grosime (mm) / distanta dintre reazeme (mm)		 2 ≥15/
dist ≤ 410		 ≥18/
dist ≤ 625
3 ≥15/
dist ≤ 410		 ≥18/
dist ≤ 625
4 15
dist ≤ 410		 18/22
dist ≤ 625
Aplicabilitate pentru acoperis
grosime (mm) / distanta dintre reazeme (mm)		 2 NPD
3 ≥12/
dist ≤ 625		 ≥18/
dist ≤ 833
4 12/15
dist ≤ 625		 18/22
dist ≤ 833

Evaluare comparativa a celor trei tipuri de OSB

Analizand valorile de mai sus constatam ca:

  1.  OSB 3 are o durabilitate si o rezistenta la umiditate mai mare decat OSB2, in timp ce rezistentele mecanice sunt aceleasi;
  2.  Pentru OSB 4 se constata, fata de OSB2/3, ca are rezistente mecanice superioare cu 30% si isi modifica grosimea intr-o mai mica masura (se umfla mai putin);
  3. OSB 2 poate fi folosit doar pentru pardoseli si pereti interiori  sau pentru acoperisuri neventilate unde stratul de termoizolatie este montat deaspura asterelei . OSB 3 se poate folosi si la exterior pentru o umiditate situata intre 65 % -85 %;
  4.  OSB3/4 asigura o izolare fonica si o rezistenta la foc superioara in comparatie cu OSB2;

Caracteristicile si comportarea placilor OSB

Diferente de rezistenta intre OSB si placile solide de lemn

Rezistenta pe directia fibrelor si modulul de eleasticitate sunt mult mai mari la lemnul solid decat la OSB. Comparativ rezistenta la incovoiere a lemnului solid este de aproximativ 10.000N/mm2, in timp ce la OSB 3 pe directia principala rezistenta ajunge la 4930 N/mm2.

Perpendicular pe directia fibrelor, se schimba situatia. Lemnul solid are rezistenta de 300 N/mm2- 600 N/mm2 in functie de specie,iar OSB 3 pe directia secundara 1980 N/mm2.

Prin urmare, lemnul are o rezistenta foarte mare pe o anumita directie si mult mai mica pe cealalta, iar placile OSB au rezistenta apropiate pe ambele laturi/directii.

Modificarile dimensionale datorate umiditatii

Modificarea dimensiunilor placilor de OSB, grosime,latime,lungime se calculeaza ca procent pentru fiecare 1% diferenta de umiditate, intre umiditatea de echilibru si umditatea initiala la livrare.

Umiditatea de echilibru

Umiditatea relativa a aerului la 200C Umiditatea de echilibru placa OSB Conditii de utilizare
30 % -65 % 4%-11% Mediu uscat
65-85% 11%-17% Risc ocazional de udare la montaj sau in utilizare
>85% >17% Risc regulat de udare

Modificari dimensionale la fiecare diferenta de 1% umiditate

Tip placa Modificari dimensionale la fiecare diferenta de 1% umiditate

 
Lungime % Latime % Grosime %
OSB2 0.03 0.04 0.7
OSB3/4 0.02 0.03 0.5

Avand aceste date putem aproxima modificarile dimensionale, ca valoare absoluta, presupunand o umiditate relativa a aerului de 75%, o umiditate de echilibru a placii de 15% si o umiditate initiala a acesteia de 6% la iesirea din fabrica.

Tip placa

Dimensiune

2440x 1220x 11 mm

 Modificarea dimensionala pentru o diferenta de umditate de 9%  a panoului OSB
Lungime (mm) Latime (mm) Grosime (mm)
OSB2 6.59 4.39 0.69
2.7 mm/m 3.6
OSB3 si OSB4 4.39 3.29 0.50
1.8 mm/m 2.7 mm/m

Marginile placilor OSB si avantajele placilor nut si feder

Acestea pot avea muchiile drepte sau pot fi realizate cu nut si feder pe cele 4 laturi. Diferentele dintre cele doua apar la montaj,unde la placile cu muchiile drepte, intre placi trebuie lasat un rost de 2-3 mm pe toate laturile si toate laturile trebuie sa fie prinse pe o grinda suport. La OSB nut si feder, rostul rezulta din tipul de frezare al placilor in fabrica, iar atunci cand se imbina se obtine automat acest rost. In plus placile nut si feder necesita rezemare doar pe laturile scurte ale placilor, pe latura lunga se pot face imbinari si in camp, ceea ce reduce pierderile de material spre zero ,iar avantajele cu manopera sunt evidente, montajul  facandu-se mult mai rapid.

Comportarea la umiditate si ploaie

Ca orice material pe baza de lemn si acesta sufera modificari dimensionale odata cu schimbarile de umiditate si temperatura. Aceste modificari dimensionale sunt practic anulate, daca se respecta rosturile dintre placi si daca se folosesc placile corespunzatoare, OSB2/3/4, fiecarei aplicatii. Ca o regula generala placile OSB trebuiesc protejate de contactul directa cu apa de ploaie, zapada sau infiltratii in orice etapa , de la transport, depozitare si instalare. In cazurile particulare, cand turnam sapa/beton peste OSB este obligatorie montarea unei membrane hidroizolante.

Daca totusi din diferite motive, placile OSB sunt udate, trebuie protejate sau/si indepartate de sursa de apa imediat,iar placile trebuie uscate inainte de a fi instalate. Daca umiditatea placilor OSB nu depaseste 18% in urma unor astfel de accidente, capacitatile de rezistenta nu sunt afectate, insa daca este necesara re-uscarea placilor astfel incat sa ajunga sub 18% umditate, se pierde pana la 25% din rezistenta lor.

Durabilitatea la ciuperci si insecte

Avand in vedere ca OSB este un placaj tehnic, obtinut prin presarea la temperaturi inalte, nici o ciuperca nu poate rezista acestui proces.Daca este corect instalat in spatii ventilate, aerisite, incalzite , izolate corespunzator, mucegaiul sau alte ciuperci nu pot aparea.In ceea ce priveste insectele, placile OSB nu necesita protectie suplimentara  , nefiind afectate de acestea.

Constructii cu placi OSB

Aclimatizarea:

Materialul la iesirea din fabrica are o umiditate de 5-6%, insa pe durata transportului si depozitari aceasta creste pe masura ce se adapteaza noilor conditii exterioare. Pentru a evita modificarile dimensionale dupa instalare, inainte de a-l monta la pozitie, acesta trebuie sa se adapteze noilor conditii din santier, timp de minim 48 ore. Depozitat in conditii corespunzatoare, in interior si nu in exterior, pozitionat pe  scanduri mici de lemn cu spatiu  intre placi pentru ventilare, OSB poate rezista nelimitat, fara a suferi modificari.

Rosturile de dilatare

Montarea placilor  trebuie sa se faca tinand cont de urmatoarele rosturi:

  1. realizarea unui rost de 2-3 mm intre placi pe toate cele 4 laturi;
  2. realizarea unui rost de dilatare de 15 mm pe tot perimetrul unei camere la imbinarea placilor de pardoseala cu peretii;
  3. realizarea unui rost de dilatare de 25 mm de la pardoseala, cand fixam placile pe pereti;
  4. realizarea unui rost elastic de 10 mm la fiecare 10 m de placi OSB montate insiruit;

Fixarea placilor OSB

Placile OSB pot fi fixate cu:

  1. holzsuruburi cu cap inecat 4,0 x 45 mm;
  2.  cuie cu striatii 3,0 x 50 mm;
  3.  capse pentru pistol pneumatic 1.53 x 11 x 50 mm;

Distantele la care acestea se fixeaza sunt

Distanta maxima intre elementele de prindere Distanta minima intre elementele de fixare si muchiile placii
Pe perimetrul placii Pe capriori intermediari Fata de muchia placii Fata de coltul placii
Cuie si suruburi 150 mm 300 mm 9 mm 25 mm
Capse 75 mm 150 mm 20 mm 25 mm

De asemenea, daca avem situatia, exemplul pardoselilor, unde trebuie sa lipim doua placi una peste alta, se poate realiza acest lucru cu un adeziv poliuretanic. Adezivul se aplica pe toata suprafata.

Aplicarea finisajelor direct pe OSB

Tencuielile, gleturile sau vopseaua lavabila, pot fi aplicate direct pe placile de OSB. Este recomandat sa se foloseasca placi slefuite, sa se realizeze 2-3 straturi de primer anterior aplicarii finisajului si sa se efectueze un test, pentru a se stabili compatibilitatea materialului de finisaj cu lemnul.

Scartaie sau nu placile de OSB?

Acest fenomen poate fi evitat, pentru orice elemente din lemn, daca se respecta urmatoarele:

  1. alegerea corecta a materialelor, tip si grosime;
  2. aclimatizarea placilor inainte de montaj;
  3.  folosirea elementelor de prindere corespunzatoare;
  4. asigurarea rosturilor de dilatare;
  5.  alegerea placilor nut si feder cu aplicarea unui adeziv pe marginile placilor imbinate;
  6.  folosirea lemnului suport cu maxim18% umiditate;
  7.  respectarea sectiunilor si distantelor, corect dimensionate ,ale reazemelor (grinzile suport) placilor de OSB;

Ce cauzeaza acest fenomen neplacut auzului.

  1.  intinderea pieselor de prindere datorita umflarii placilor  ca urmare a cresterii continutului de umiditate;
  2.  realizarea necorespunzatoare a rosturilor de dilatare intre placi;

OSB folosit ca placa cofranta

Pentru cofraje este recomandat sa se foloseasca OSB 3 sau OSB 4, cu grosimea minima de 20 mm. Se recomanda ca pe interiorul cofrajului sa se dea cu decofrol, astfel incat dupa turnare placa sa poata fi extrasa cu usurinta.

Daca este manevrat corespunzator, atat la cofrare cat si la decofrare, placile  pot rezista la  3 cicluri cofrat -decofrat,chiar mai multe, cu conditia sa se foloseasca grosimea corespunzatoare si sa se trateze placile cu decofrol.

Concluzii

Asa cum am constatat, placile OSB, realizate din aschii de lemn, au multiple avantaje si aplicatii in utilizarea lor ca si material de constructii de rezistenta sau cu caracter de design. Aceste tipuri de placi sunt reglementate la nivel european printr-o serie de standarde,unde sunt parcurse detaliat toate performantele si caracteristicile acestui material.