Pret astereala
De cele mai multe ori cand realizam inchiderea acoperisului , astereala, folosim clasica scandura. Exista insa materiale, precum placa OSB nut si feder, care aduce mai multe avantaje, economice si de exploatare a acoperisului.
Atunci cand alegem materialul pentru inchiderea acoperisului trebuie sa ne gandim atat la pret, dar si la componentele de siguranta ,eficienta ,confort si aspect.
Pe langa preturile de achizitie ale materialelor propriu zise, trebuie sa luam in calcul si alte componente din structura pretului. In alcatuirea pretului final intra si pierderi tehnologice, pierderi netehnologice, cheltuieli cu materiale marunte si cheltuieli in exploatare cu consumul de energie sau reparatii.
1.Pierderi netehnologice
Pierderile netehnologice sunt cele ce nu tin de procesul de montaj, ci de fabricatie, depozitare, transport si altele.
Pretul de achizitie al scandurii se face la metru cub, iar in acest mc sunt incluse si interspatiile goale, dintre scandurile de lemn. Aceste spatii sunt greu de cuantificat, depind de furnizor si de calitatea lemnului, insa ele sunt undeva intre 3% -10% dintr-un mc de lemn. OSB nut si feder, se comanda la mp sau buc, cantitatea livrata fiind exact cea comandata si care urmeaza sa imbrace acoperisul, pierderile netehnologice fiind nule.
In plus la scandura pot fi si elemente de lemn, care nu au o calitate corespunzatoare folosirii pentru astereala (lemn deformat excesiv, lemn afectat de ciuperci,insecte etc).OSB fiind un material prelucrat in fabrica , sub supraveghere calitativa stricta, sansele sa existe placi nefolosibile,datorita calitatii, sunt foarte reduse.
2.Pierderi tehnologice
Sunt acele pierderi ce tin exclusiv de procesul de montaj, de motatori si de forma/dimensiunile acoperisului.
- OSB nut si feder se poate imbina intre capriori, in camp. Placile se monteaza insiruit, iar ultima placa taiata se foloseste pe randul urmator, pierderile fiind aproape zero.
- La OSB cu margini drepte pierderile ajung intre 5%-10%, poate chiar mai mult in functie de acoperis. Ele trebuiesc taiate pentru a se realiza imbinarile pe reazeme (capriori) si nu in camp.
- La scandura verde,pierderile depind in mare masura, de calitatea materialului si de executia lucrarilor. De asemenea, scandura se taie pentru imbinarea pe reazem. Chiar in situatia unor materiale de calitate si cu un montaj calificat, pierderile ajung intre 5% – 10%.
3.Manopera realizare astereala
Materialul, din cele trei analizate, care necesita cea mai putina manopera pentru astereala este OSB nut si feder (vezi video montaj). La acest material placile practic nu necesita taiere, se aseaza si gliseaza usor una in alta. La OSB cu muchii drepte trebuie asigurat rostul de dilatare, trebuie verificate imbinarile si taiate placile astfel incat sa se imbine pe reazeme, toate acestea ducand la o manopera suplimentara. Dintre cele trei materiale scandura implica cea mai multa manopera cu taierea , imbinarea si prinderea .
Conform testelor experimentale ale producatorilor, OSB nut si feder se monteaza mai rapid cu aproximativ 30% fata de OSB cu muchii drepte si de doua ori mai rapid decat scandura.
4.Material marunt prindere astereala (suruburi, cuie)
Cele mai multe materiale de prindere necesita astereala executata din scandura, iar cele mai putine astereala realizata din OSB nut si feder.
5.Consumul de energie
Pentru ca pierderile de caldura iarna si fluxul de aer cald, ce patrunde vara in casa prin acoperis, sa fie reduse, trebuie ca astereala sa fie cat mai etansa. Scandura fiind, de obicei si verde, cu dimensiuni variabile si neuniforme , pastreaza rosturi mari intre lamele, care in timp se maresc si mai mult prin uscarea scandurii. Prin acele rosturi se face un transfer de aer, interior-exterior, destul de mare. La OSB cu marginile drepte, se pastreaza rosturi de 2-3 mm, pe unde de asemenea se face un transfer de aer, dar mult mai mic decat la scandura. La OSB nut si feder, desi rostul la suprafata se pastreaza, datorita imbinarii nut si feder , aerul este obturat sa intre/iasa in cea mai mare masura.
Cu cat transferul de aer , atat iarna cat si vara, este mai mare, cu atat consumul energetic al casei va fi mai mare , in vederea asigurarii confortului interior.
Astereala.Siguranta, eficienta, confort, aspect
6.Planeitatea acoperisului
Daca acoperisul are mici abateri de planeitate , placile din aschii de lemn OSB, pot prelua intr-o anumita masura aceste abateri . Scandurile de lemn sunt ceva mai rigide si nu pot prelua prea mult din abaterile de planeitate ale sarpantei.
7.Rigiditatea acoperisului
Placile OSB contravantuiesc structura acoperisului si reduc efectul incarcarilor din vant si seism asupra acestuia. Acestea au o capacitate portanta si rigiditate sporite pe ambele directii ale placii. Scandura are o rezistenta mare pe directia fibrelor de lemn.
8.Izolarea fonica
Un element foarte deranjant la nivelul mansardei este zgomotul exterior, atat cel aerian cat si cel de impact (ploaie, grindina). Acesti doi parametrii sunt influentati evident si de spatiile libere dintre elementele asterelii, dintre placi sau scanduri. Cea mai etansa astereala, cea realizata din OSB nut si feder, asigura si cea mai buna rezistenta la zgomot.
9.Durabilitate astereala
Majoritatea foliilor anticondens imbatranesc si se deterioreza in cativa ani. Astfel, astereala reprezinta si o protectie suplimentara impotriva patrunderii umiditatii (condens , precipitatii, zapada ) in interiorul sarpantei.
Pentru a asigura acesta caracteristica ea nu trebuie afectata de ciuperci si/sau insecte , rozatoare . Scandura clasica in conditii de umiditate, va dezvolta mucegai sau/si alte ciuperci. OSB 3 are o rezistenta sporita la umiditate, fiind conceput pentru medii umede. El impiedica transmiterea umiditatii catre straturile interioare sarpantei (vata minerala, gips carton etc). Prin imbinarea nut si feder a placilor din aschii de lemn este mult mai greu sa patrunda insectele si rozatoarele. OSB nu poate fi afectat de insecte, in timp ce lemnul de rasinoase este putin stabil la atacul insectelor.
10.Aspectul invelitorii
OSB este un material obtinut in fabrica, rezultat in urma unui proces complex. Umiditatea sa la iesirea din fabrica este in jur de 5%-6%, ceea ce il face sa se deformeze, umfle, foarte putin in mediu umed.
Scandura isi reduce dimensiunea , pe masura ce se usuca, ceea ce duce in timp la deformarea asterelii si invelitorii si la un aspect vizual nu tocmai placut.
Concluzii
Daca luam in calcul doar pretul initial al materialelor pentru astereala , putem face o alegere , care pe termen mediu si lung sa fie de fapt mult mai costisitoare. De aceea este important sa analizam toti parametrii, ce tin atat de componentele de cost, dar si de performantele de fiabilitate, confort si siguranta.Numai in acest fel putem sa alegem cea mai buna varianta, care sa satisfaca nevoile noastre.