Scandura de rasinoase. 3 criterii de clasificare

1.Generalitati

Scandura de rasinoase, cea mai frecvent folosita in industria constructiilor si in realizarea elementelor de constructie a unei case, trebuie aleasa analizand o serie de caracteristici pe care aceasta trebuie sa le indeplineasca in concordanta cu nevoile noastre.

Scandura se poate clasifica dupa mai multe criterii, cele mai importante fiind:

– clasificare dupa rezistenta, conform standard SR EN 14081;

– clasificare dupa aspect, conform standard SR EN 1611;

– clasificare dupa dimensiuni, conform standard SR EN 336;

2.Clasificare scandura dupa rezistenta

2.1 Generalitati

Realizarea unui element de constructie din lemn cu rol de rezistenta, din componenta unei case, a unui acoperis sau a unei pardoseli, trebuie precis dimensionat de catre un proiectant de specialitate (structurist).

Practic primul pas care trebuie facut in achizitia scandurii este sa consultam proiectul tehnic sau proiectantul. In acest fel vom stabili ce clasa de rezistenta pentru scandura sa folosim si sa aprovizionam. Prin introducerea notiunii de clasa de rezistenta, nu mai trebuie specificate esenta si calitatea lemnului in proiect, decat daca exista alte constrangeri, spre exemplu de durabilitate.

Clasa de  rezistenta a lemnului este identificata cu simbolul “C” urmata de doua cifre, care reprezinta rezistenta acestuia la incovoiere. Grinzile de rasinoase poate avea clasa de rezistenta intre C14 si C40, uzual C14, C16, C18, C22,C24.

Achizitia  scandurilor de rasinoase, in functie de clasa de rezistenta, se va face de la producatori care vor acorda certificate de conformitate a calitatii pentru clasa de rezistenta.

2.2 Caracteristici

In cele ce urmeaza vom prezenta caracteristicile care influenteaza rezistenta lemnului si limitele valorilor acestora.

 

Caracteristici scandura		Clasa de rezistenta C18 si mai mici	Clasa de rezistenta C18 si mai mari
Crapaturi		Crapaturile sub jumatatea grosimii se ignora
	Crapaturi nepatrunse	Mai mica sau egala cu 1.5m sau 1/2 din lungimea piesei. Se considera valoarea cea mai mica.	Mai mica sau egala cu 1.0 m sau 1/4 din lungimea piesei. Se considera valoarea cea mai mica.
	Crapaturi patrunse	Mai mica sau egala cu 1 m sau 1/4 din lungimea piesei. Se ia in considerare valoarea cea mai mica.Daca se afla la capete , o lungime mai mica sau egala cu de 2 ori latimea piesei.	Se admit numai la capete, cu o lungime mai mica sau egala cu latimea piesei.
Deformatie maxima in mm/2m lungime	Deformatie longitudinala a piesei	20 mm	10 mm
	Deformatie longitudinala pe muchie	12 mm	8 mm
	Rasucire	2mm/25mm latime	1 mm/25 mm  latime
	Deformatie transversala	Nelimitata	Nelimitata
Tesitura		Tesiturile nu trebuie sa reduca dimensiunile totale ale muchiei si fetei la mai putin de 2/3 din dimensiunile de baza ale piesei.
Nodurile	Diametrul nodurilor pe fata	1/2 x latimea piesei	1/4 x latimea piesei
	Diametrul nodurilor pe cant	3/4 x grosimea piesei	1/2 x grosimea piesei
Inclinarea fibrei		1: 6	1:10
Putregai		Nu se admite	Nu se admite
Degradare datorata insectelor		Nu se admite infestare activa si gauri ale cuiburilor de viespi

Fata de cele precizate anterior, trebuie avut in vedere ca atat deformatiile, cat si lungimea crapaturilor lemnului sunt influentate de umiditate, motiv pentru care limitele indicate mai sus se aplica la momentul sortarii.

3. Clasificare scandura dupa aspect

In practica curenta, cel mai des se folosesc pentru scandura, termenii de clasa de calitate A, B, C sau D. Acesti termeni provin din standardele nordice de clasificare si au fost inlocuiti, conform standardului SR EN 1611 cu clasele G2/4-0, G2/4-1,G2/4-2,G2/4-3,G2/4-4.

3.1 Clase de calitate

Corespondenta intre cele doua standarde pentru clasele de mai sus sunt conform tabelului urmator.

Procedura clasificarii	Clase de calitate
Conform EN 1611
Dupa 2 fete	G2-0	G2-1	G2-2	G2-3	G2-4
Dupa 4 laturi	G4-0	G4-1	G4-2	G4-3	G4-4
Conform standard nordic	A	A	B	C	D

Conform noului standard SR EN 1611, G2 si G4 reprezinta cele doua proceduri de clasificare, respectiv G2- Verificare noduri pe doua fete si G4- Verificare noduri pe doua fete si patru canturi, fiecare cu cinci clase de calitate de la 0 la 4.

3.2 Criterii clasificare

Criteriile de clasificare cele mai importante si valoriile maxime pentru fiecare clasa de calitate sunt detaliate in tabelul  de mai jos.

Criterii		Clasa G2/4-0	Clasa G2/4-1	Clasa G2/4-2	Clasa G2/4-3	Clasa G2/4-4
Dimensiune noduri pe fata considerata	Sanatoase aderente	10% din latime +10 mm	10% din latime +20 mm	10% din latime +35 mm	10% din latime +50 mm	Fara limita
	Moarte sau partial aderente	10% din latime +0 mm	10% din latime +10mm	10% din latime +20 mm	10% din latime +50 mm	cu conditia
	Pe coaja infundata	Nu se admit	10% din latime +0 mm	10% din latime +15 mm	10% din latime +40 mm	sa se mentina
	Putrede sau cazatoare	Nu se admit	Nu se admit	10% din latime +15 mm	10% din latime +40 mm
Numar de noduri pe metru din suprafata cea mai necorespunzatoare	Numar total	2	4	6	Fara limita
	Din care:putrede/ cazatoare	0	1	2	5	rezistenta piesei
	Din care alungite	0	4	6	Fara limita
Crapaturi pe fata considerata	Crapatura de capat la fiecare extremitate (% din latime)	100	100	150	200	500
	Crapaturi pe fata (% din lungime) Grosime <60mm	10	25	35	75	100
	Grosime >60mm	10	33	50	90	100
Deformatii mm/2m	Sageta de fata Grosime<45mm	10	10	15	50	50
	Grosime>45mm	10	10	10	20	50

Pentru identificarea si cunoasterea  claselor de calitate si a altor elemente ce tin de aspectul lemnului de rasinoase, va recomandam si publicatia Grading of sawn timber.

4.Clasificare scandura dupa dimensiune

In cadrul acestei clasificari se ia in considerare un parametru, care are efecte directe , atat asupra rezistentei scandurii , cat si a aspectului acesteia. Acesta este umiditatea lemnului, care este o caractersitica definitorie a scandurii si a carui variatie determina modificari substantiale ale dimensiunilor elementelor de lemn si implicit ale rezistentei si aspectului.

O scandura cu o umiditate ridicata, prin uscare isi poate pierde chiar si 5% din dimensiune.Sa ne imaginam  un acoperis, unde grinzi de 150 mm sunt uzuale, daca o piesa de lemn se diminueaza cu 7 mm, alta cu 4 mm, alta cu 5 mm,pe langa crapaturi si alte defecte care apar in lemn, practic intregul acoperis nu va mai fi plan, iar invelitoarea se va deforma in consecinta si aspectul vizual va avea de suferit.

Dimensiunile scandurilor de lemn, trebuie sa se incadreze intre anumite limite, pentru a nu fi afectate rezistenta si aspectul lemnului.

Abaterile dimensionale admisibile pentru scandura la  clasa 1 de toleranta sunt:

Grosimi si latimi ≤ 100 mm	1 – 3mm
Grosimi si latimi > 100 mm si ≤300 mm	2-4 mm
Grosimi si latimi >300 mm	3-5mm

Observam ca aceste abateri sunt relativ mici, motiv pentru care umiditatea lemnului este o caracteristica importanta, de care trebuie sa tinem cont la achizitia acestuia, fie ca are rol de rezistenta, fie ca este doar decorativ. Umiditatea lemnului nu trebuie sa depasesca 18% atunci cand este folosit ca material de constructie cu folosinta permanenta. Rezistenta lemnului poate fi mai mica chiar cu pana la 50% pentru un lemn verde, fata de unul uscat.

5. Concluzii

Analizand cele de mai sus, achizitia scandurilor  trebuie tratata cu seriozitate, avand in vedere toti parametrii pe care dorim sa ii atinga lemnul, astfel incat sa obtinem rezultate durabile si designul dorit.

De asemenea, in vederea imbunatatirii unor caracteristici ale lemnului, cum ar fi rezistenta la actiuni ale insectelor, ale ciupercilor sau rezistenta la foc, elementele de lemn pot fi tratate cu solutii speciale.